Cine isi aminteste...?

Cine isi aminteste astazi in Romania schismelor de martiriul - unic in istorie - al lui Brancoveanu, care a preferat sa-si vada fiii murind pe esafod decit sa-si incline capul?! Cine mai pomeneste de copiii de la Paulis, care murind aproape pina la unul au tinut in loc, elevi militari fiind, armata nazista in retragere?!

Cine isi mai aminteste de taranii amariti care au marsaluit peste Carpati in 1916 pentru a infrunta cea mai cumplita masinarie de razboi a timpului, armata germana?! Si au trecut doar doua decenii in care alti copii au stat cu flori in miini in fata tevilor de pusca pentru a ne salva de o dictatura dementa.

Nu trebuie sa fim niste imitatii de americani, francezi, nemti sau turci, ci noi insine, in ceea ce avem nu perfect - nu exista asa ceva nicaieri - dar bun si sa incercam sa ne temperam defectele imprimate de o istorie asumata ca atare.

...

Ca toate pe lumea asta, si vremurile promisiunilor trec, cum trec si oamenii angrenati conjunctural in hatisul facutelor si nefacutelor. Asemeni viilor pustiite pentru a rodii rod mai bun si mai de soi, si va incepe sa se contureze, real si firesc, de acolo de unde nu a incetat sa existe niciodata.

Un om cu suflet de zeu

Din pacate,nu mai pot sa tin pisoiul meu, asa ca a trebuit sa-i caut un stapan bun si iubitor. Nu vroiam sa-l vand ...sau sa-l dau unui necunoscut ..vroiam sa-l dau "imprumut" pana as fi rezolvat situatia cu fratiorul meu "iubitor de pisici " . Prea putine persoane ar fi acceptat o astfel de intelegere , dar in decursul zilei de azi am primit un sms de la un amic care are si el o pisicuta cu care pisoiul meu se juca, afland de problemele mele si ca vreau sa dau pisoiul a acceptat intelegerea mea si acum am" impacat si capra si varza "sunt foarte fericita k voi putea sa-mi vizitez oricand pisoiul , ba chiar sa-l mai aduc si pe la mine , iar dupa ce se va muta "fratiorul meu scump si drag " il voi putea lua acasa :D Ma bucur enoooorm de tare ca mai sunt si oameni cu suflete mari !! iti multumesc !

Cat de rau poti fi ca sa-ti placa acest animalut ? ? ?

Acesta este pisoiul meu pe nume Bacu , are 3 luni jumate si este foarte cuminte si civilizat , dar "iubitul si scumpul meu fratior" nu il suporta si m-a obligat sa-l dau ...de vreo doua luni tot ma lupt ca sa-l tin in continuare ! Pentru ca imi doresc mult sa-l tin , m-am gandit sa ma mut in chirie doar pentru a ramane nedespartiti . Sper ca am sa reusesc sa raman impreuna cu el !Il iubesc foaaaaaaaarte mult !

defapt nu s-a terminat ci abia a inceput...

A fost doar un buzz primit de el ..print al sufletului meu ...o palma sincera peste fata pe care probabil o meritam ...desi ...acum s-au schimbat lucrurile...au luat-o totusi inspre bine ...acum am libertatea de care am nevoie ... poate acum o sa am mai mult timp sa scriu baliverne pe aici nu doar povesti de iubire si fluturasi in stomac k astea nu sunt interesante ...au fost explorate si exprimate de altii inaintea mea ...doar ca asa am simtit eu sa scriu desi nu este un subiect insteresant pentru altii ... ok am vrut s-o spun si pe asta scurt si concis !

...si totul s-a terminat

orgoliul lui ne-a departit ... si cam aici se termina povestea cu care s-a deschis blogul ..acum sunt in asteptarea unui alt print ...mai frumos si mai destept ..poate voi avea mai mare noroc sau poate ma voi intoarce la vechea Larytza si nici macar nu o sa ma intereseze cum ii cheama sau alte detalii ... dar nu cred k voi reveni deja am alte obiceiuri! am sa va anunt dragi cititori cand se va alege praful de mine ...deocamdata nu ma afectat despartirea ..dar nu stiu cum va evolua! am fost obligata sa traiesc fara iubirea lui ...inaite ii multumeam lui D-zeu ca mi l-a dat in cale iar acum blestem ziua in care l-am cunoscut ! L-am iubit..il iubesc si il voi iubi desi probabil nu-i voi mai spune niciodata ce simt pt el ..si asa se termina o poveste de iubire !

...parfum de abandon

Timpul trece foarte foarte repede pt mine, parca nu mai am timp nici sa respir. Am devenit un teren nefertil pt inspiratii si conspiratii...mi se intretaie visele si nu mai pot sa ma afirm pentru ca cea mai frumoasa zi din viata mea inca nu am trait-o , cele mai frumoase cuvinte pentru voi sunt inca nescrise.Intrebarea mea este DE CE ?
Imi e foarte greu sa mai gandesc in felul meu ...dupa atata invatat ...e cel mai urat sentiment acela de a face timpul sa treaca mai greu ,bacul e pe-aproape si eu nu sunt in stare sa ma adun...uit totul parca in mintea mea este un burete care sterge tot...nu mai stiu nici ce zi e azi , totul este acoperit de un mare nor care-mi intuneca mintea si parca imi pune obloane...

O zi ploioasa de mai

Sunt prea departe de realitate
Imaginatia le face pe toate
Visez cu ochii deschisi
La lucruri de neatins...

Sunt singura si tremur
Un gand vag apare
si plang in disperare
Aud doar tunete si ploaie
si crengile batand in geam...

O trista zi de mai
In care sperante nu mai ai
In jur totul se darama
si parca nimic nu o sa mai ramana...

Ploaia incet se opreste
In balta se zareste
Reflexia curcubeului perfect
Singuratatea e doar un defect...

O picatura de soare
La geam apare
Visul dispare
Iar speranta renaste !

Adio vis urat de mai
E vara iar...
Totul miroase perfect
Nu mai exista defect.

Ascult doar linistea muzicii
Natura a renascut din neat
Pasari,flori, miresme
Toate se imbina in acest alineat!

Ceea ce nimeni nu a crezut...S-a intamplat

vreau sa va spun ca am o viata noua de 8 luni incoace ...pot sa zic ca pt prima oara m-am indragostit si iubesc ...desi credeam ca iubirea e un lucru superb s-a dovedit a fi mai dureroasa de cat credeam, toate prietenele mele se tot plangeau de iubitii lor si asa mai departe...iar eu " da nu stiu cum puteti sa suferiti atata dupa un baiat...eu nu am plans niciodata dupa vreunu-l...si doar ma cunoasteti..eu numai imi bat joc de ei si asa nu sufar niciodata ..eu sa ma indragostesc nici vorba,ce imi trebe mie relatii stabile..imi place foarte mult asa cum sunt...ma plictisesc repede ,tot timpul imi trebuie ceva nou, asa ca ma intalnesc cu mai multi...la toti le spun scumpi, iubi, puiut pt k nici nu ma sinchisesc sa le retin numele si asta este in favoarea mea" cam asa ceva le ziceam prietenelor mele.cam anu tecut pe vremea asta implinisem 18 ani,aveam acea dorinta de maturizare ...nu stiam ce sa fac, incercam sa ma concentrez mai mult asupra mea, am inceput sa renunt la aventuri, la prietenii perfizi , incet incet alungam toate merele putrde de langa mine ...chiar vroiam sa ma schimb..am reusit inspre vara sa renunt la plimbarile cu masina cu baieti "beton",iesiri in oras cu cate 5 pe zi in 5 locatii diferite..le-am redus incet , iar intr-o seara mai exact in 3 iulie2008 am reintalnit un tip cu care nici prin gand nu-mi trecea sa am vreo relatie de orice natura..il stiam pe tipul respectiv de vreo 5 ani ...nu era deloc genul meu,prietenele mele plecasera acasa bineiteles era deja destul de tarziu...iar eu nu aveam chef de mers acasa si am ramas in continuare sa acult concertul folk...intre timp am intrat in discutii cu tipul acela...tot povestind ajungem la multe idei comune...iar sper surprinderea mea a fost primul tip in fata caruia am fost EU, pana atunci pe toti ii prosteam cine sti ce le ziceam...dar cu el am fost sincera...motivul pt care am fost sincera era pt k nu vroiam nimic de la el..doar vroiam sa vb cu cineva care sa stie adevarul despre mine ,chiar ma saturasem sa stau dupa un paravan,tipul vroind sa-mi ofere ceva de baut ..l-am refuzat frumos si am zis k imi i-au eu daca imi mai trebuie ceva. LOL pana atunci nu refuzam nimic...tot vorbind..i-am spus k a doua zi vreau sa merg la o baie pe baraj cu niste prieteni care ei veneau sa se motoreasca..dupa care l-am invitat si pe el ..ca amic..deja gandeam altfel despre el si s-a trezit ceva in mine... a doua zi pe baraj...ne-am sarutat...seara l-am invitat sa ramana la mine..a acceptat cu greu...a fost primul barbat care m-a refuzat...ceea ce mi-a trezit interesul si de atunci sunt tot cu el...si e super bine ..la inceput a fost greu pt k eu nu stiam cum sa am o relatie..telu meu suna ca disperat tot felul de tipi ma chemau prin oras..si el era gelos ..pana cand i-am explicat tot trecutul meu..a fost foarte greu dar m-a inteles ...si a avut incredere in mine ki am sa ma schimb...si m-am schimbat! cred k acum sunt vreo 2 luni de cand nu am iesit in oras,toata ziua ne-o petrecem impreuna si nu plictisesc,ba chiar nu-mi ajunge timpul.Cam asta sunt eu acum!